Peştii din Marea Neagră | Itinerarii pontice

Tratamentul comun al estuarului sărat

Avion doborât în Ucraina Peştii din Marea Neagră Peştii sunt consideraţi ca fiind grupul cel mai vechi şi cel mai numeros de  vertebrate, adaptate exclusiv mediului acvatic. Pentru deplasare se folosesc de înotătoare, perechi şi neperechi, formate din raze scheletice unite printr-o membrană intermediară.

medicament pentru curățarea articulațiilor

Corpul este protejat de solzi de origine dermică, cu structuri diferite. Scheletul este cartilaginos sau osos. Organele principale ale respiraţiei sunt branhiile. Inima este bicamerală, fiind constituită dintr-un atriu şi un ventricul.

splina dureri articulare

Organul excretor funcţional este de regulă mezonefrosul şi excepţional pronefrosul. Reproducerea, la majoritatea speciilor, se efectuează prin fecundaţie externă.

Din punct de vedere sistematic supraclasa Pisces, include patru clase: Sarcopterygii, Holocephali, Elasmobranchii şi Actinopterygii, din care, numai ultimele două au reprezentanţi în Marea Neagră.

durere în toate articulațiile majore ce să facă

Speciile de peşti caracteristice Mării Negre, sunt sărace atât calitativ ca număr de speciicât şi cantitativ în cadrul fiecărei specii. În general viaţa acestora se desfăşoară în zona litoralului marin. Unele specii de peşti trăiesc toată viaţa în Marea Neagră, altele migrează din Marea Mediterană la noi, dar există şi fenomenul invers, adică specii care migrează de la noi, spre Bosfor şi Marea Marmara.

Alte specii migrează în vederea reproducerii sau pentru nutriţie în apele dulci, în special în fluviile care se varsă în mare, sau în lacurile litorale cu ape salmastre. Peştii din Marea Neagră Dintre peştii generativ reofili dulcicoli, cu o mare putere de adaptare la variaţiile de temperatură euritermi şi de salinitate eurihalinicu migraţii din mare în apele dulci ale fluviilor din bazinul Mării Negre sunt Acipenseridele Sturionii.

Sturionii fac parte din ordinul peştilor cu scheletul în parte cartilaginos şi sunt reprezentaţi în arealul bazinului pontico-dunărean prin şase specii, din care două specii de apă dulce: cega Acipenser ruthenus şi viza Acipenser nudiventris şi patru specii marine: morunul Huso husonisetrul Acipenser gueldenstaedtiipăstruga Acipenser stellatus şi şipul Acipenser sturio.

Alte specii de peşti marini care intră în Dunăre pentru a se reproduce sunt Clupeidele scrumbiile. Dintre puzderia de scrumbii, numai scrumbia de Dunăre Alosa immaculatarizeafca Alosa tanaica şi gingirica Clupeonella cultriventris pot fi considerate ca migratori tipici din mare în apele dulci din bazinul Dunării Inferioare. Clupeidele sunt forme vechi, terţiare.

Unele dintre ele au populat vechea Mare Sarmatică, de aceea se găsesc printre ele specii şi varietăţi migratoare în apele dulci ale fluviilor şi râurilor principale.

  1. Artroza genunchiului este vindecată
  2. Rezervă Tuzla - fenomen natural cu puteri vindecătoare pe plajă Faleze albe, strălucire cristalină de nisip de sub picioarele dumneavoastră și priveliști uimitoare la mare.

Altele s-au menţinut în mediul marin şi au devenit migratori de tip marin. Dintre peştii care vizitează rar apele Mării Negre şi ale Dunării este şi anghila Anguilla anguillapeşte de apă dulce care face migraţii mari pentru a se reproduce.

O altă specie care trăieşte în mare, întâlnindu-se destul de rar este păstrăvul de mare Salmo labrax care intră şi în Dunăre pe distanţe destul de mari km. Nisetrul Acipenser gueldenstaedtii Una din cele mai cunoscute specii de clupeide din Marea Neagră este scrumbia de Dunăre Alosa immaculata Anghila Anguilla anguilla În apele salmastre ale lacurilor litorale, trăiesc sau pătrund pentru reproducere unele specii migratoare ca: scrumbia albă de mare Alosa maeoticaaterina Atherina boyeristrunghilul Neogobius melanostomusguvidul de iarbă Zosterisessor ophiocephalusguvidul tărcat Pomatoschistus marmoratusguvidul de mare Ponticola cephalargoidesguvidul de Razelm Ponticola syrmanghidrinul Gasterosteus aculeatus.

Lacurile şi limanurile maritime constituie un mediu adecvat şi pentru chefali, care intră din mare în tratamentul comun al estuarului sărat numeroase pentru a se hrăni şi reproduce.

În apele româneşti ale Mării Negre se cunosc patru specii de chefali: labanul Mugil cephalussinghilul Liza aurataostreinosul Liza saliens şi foarte rar platarinul Liza ramada. O altă specie care pătrunde din mare în lacurile litorale este şi cambula Platichthys flesus iar în lacul Razelm rătăceşte un ciprinid, cunoscut sub numele de tarancă Rutilus rutilus heckelii.

Itinerarii pontice

Chefali Mugil cephalus În zona fundurilor pietroase, caracterizate prin prezenţa a numeroase stânci şi pietre, îmbrăcate în alge tratamentul comun al estuarului sărat şi brune, luminate de razele soarelui, trăiesc: hanusul Mesogobius batrachocephalus şi scorpia de mare Scorpaena porcus. Tot în acest loc, ascunşi printre pietrele fundului, cu un corp mărunt şi cu o coloraţie extrem de vie, trăiesc cocoşeii de mare Salaria pavo, Blennius ponticus, Parablennius incognitus, Parablennius tentacularis, Aidablennius sphynx, Coryphoblennius galerita şi buzaţii Symphodus tinca, Symphodus ocellatus, Symphodus cinereus, Symphodus rostratus etc.

Cocoşel de mare Parablennius tentacularis Buzaţi Symphodus ocellatus Unele regiuni ale fundului sunt acoperite cu nisip consolidat amestecat cu mâl. Aici iarba de mare alcătuieşte tufe bogate, iar alga Cystoseira se întinde ca o adevărată pădurice. Alte zone au fundul acoperit cu nisip mobil. În acest loc trăiesc o serie de peşti precum: guvidul străveziu Aphia minutaguvidul de nisip Pomatoshistus minutusguvidul negru Gobius nigeracul de mare Syngnathus typhleaţa de mare Nerophis ophidioncăluţul de mare Hippocampus guttulatus.

Acul de mare Syngnathus typhle Căluţul de mare Hippocampus guttulatus Pe fundurile cu nisip fără vegetaţie trăiesc peştii cu corpul plat: calcanul Scophthalmus maeoticuslimba de mare Solea solea şi în mod sporadic calcanul mic Scophthalmus rhombus.

Durerea lombara - vindecare fara interventie chirurgicala

Printre alţi peşti care trăiesc pe fundurile nisipoase din zona litorală sunt: vatosul sau vulpea de mare Raja clavatapisica de mare Dasyatis pastinacadracul de mare Trachinus dracoboul de mare Uranoscopus scaberuva Gymnammodytes cicerelusrândunica de mare Chelidonichthys lucernus şi milacopul Umbrina cirrosa. Pisica de mare Dasyatis pastinaca Dracul de mare  Trachinus draco Locurile mâloase cu argilă sau acolo unde trăiesc midiile, constituie habitatul pentru barbun Mullus barbatus ponticusgalea Gaidropsarus mediterraneus şi mult mai adânc în regiunile mâloase, pentru bacaliar Merlangius merlangus.

frunze de ficus pentru tratamentul articular